ghĭuden - explicat in DEX

ghiuden (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHIUDÉN, ghiudenuri, s. n. Cârnat uscat, presat și foarte condimentat, făcut din carne de oaie, de capră sau de vacă. [Var.: ghiudém s. n.] – Din tc. göden.

ghiuden (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ghiudén (ghiudénuri), s. n. – Cîrnat uscat, din carne de vită. – Var. ghiudem. Tc. ǵöden (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 726). – Der. ghiudemărie, s. f. (fabrică de ghiudenuri).

ghiuden (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!ghiudén/ghiudém (ghiu-) s. n., (sorturi) pl. ghiudénuri/ghiudémuri

ghiuden (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ghiuden n. cărnat uscat: ghiuden de Botoșani. [Turc. GÖDEN].

ghĭuden (Dicționaru limbii românești, 1939)
ghĭudén n., pl. e și urĭ (turc. göden). Munt. Cîrnaț din carne de vacă, aromatizat, turtit și uscat. – În Mold. ghidúm și trandafir.