ghidran (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GHIDRÁN, ghidrani, s. m. Varietate de cai cu părul roșcat, de talie mijlocie, folosită la tracțiune și călărie. –
Et. nec.ghidran (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GHIDRAN s. m. (ZOOT.) Varietate anglo-arabă de cai, cu aptitudini pentru tracțiune și călărie; are fruntea concavă, culoarea roibă și înălțimea de 1,55-1,65
m.ghidran (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ghidrán (cal)
(ghi-dran) s. m.,
pl. ghidráni