gentilom - explicat in DEX

gentilom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GENTILÓM, gentilomi, s. m. (în societatea feudală apuseană) Nobil, aristocrat. ♦ Fig. Om cu comportări alese, ireproșabile. – Din fr. gentilhomme.

gentilom (Dicționar de neologisme, 1986)
GENTILÓM s.m. Nobil, aristocrat din societatea feudală apuseană. [< fr. gentilhomme, cf. it. gentiluomo].

gentilom (Marele dicționar de neologisme, 2000)
GENTILÓM s. n. (în societatea feudală) nobil, aristocrat. ◊ (fig.) om cu maniere alese, amabil; distins. (< fr. gentilhomme)

gentilom (Dicționaru limbii românești, 1939)
*gentilóm m. (fr. gentilhomme, it. gentiluomo. V. galantom). Nobil, boĭer. Fig. Bine crescut, cavaler, distins în purtare.

gentilom (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!gentilóm (-ti-lom/-til-om) s. m., pl. gentilómi

gentilom (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
gentilom m. 1. om de familie nobilă, la Francezi; 2. om cum se cade.