generozitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENEROZITÁTE s. f. Calitatea omului generos; mărinimie; dărnicie, munificență. – Din
fr. générosité.generozitate (Dicționar de neologisme, 1986)GENEROZITÁTE s.f. Mărinimie; dărnicie; dezinteresare. ♦ Noblețe sufletească. [Cf. fr.
générosité].
generozitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)GENEROZITÁTE s. f. calitatea de a fi generos; mărinimie; dărnicie. (< fr.
générosité, lat.
generositas)
generozitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*generozitáte f. (lat.
generósitas, -átis). Nobleță [!], mărinimie, dărnicie, liberalitate.
generozitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)generozitáte s. f.,
g.-d. art. generozitắțiigenerozitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)generozitate f.
1. nobleță și mărinimie sufletească;
2. dispozițiune către binefacere, dărnicie.