generalisim (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENERALÍSIM, generalisimi, s. m. Comandant suprem al forțelor armate din unele țări. – Din
it. generalissimo, fr. généralissime.generalisim (Dicționar de neologisme, 1986)GENERALÍSIM s.m. Comandant suprem al armatei. [< fr.
généralissime, cf. lat.t.
generalissimus, it.
generalissimo].
generalisim (Marele dicționar de neologisme, 2000)GENERALÍSIM s. m. comandant suprem al armatei. (< fr.
généralissime, it.
generalissimo)
generalisim (Dicționaru limbii românești, 1939)*generalísim m. (it.
generalissimo, fr.
généralissime). General suprem, comandant al uneĭ armate întregĭ.
generalisim (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)generalísim s. m.,
pl. generalísimigeneralisim (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)generalisim m. comandant general al unei armate întregi.