gardină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GÁRDINĂ, gardini, s. f. 1. Șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul. ♦ Porțiunea de doagă dintre capătul de sus și șănțulețul în care se fixează fundul.
2. (Rar) Borul pălăriei. –
Cf. germ. Gargel.