garanțină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GARANȚÍNĂ s. f. Materie colorantă roșie, extrasă din rădăcinile garanței. – Din
fr. garancine.garanțină (Dicționar de neologisme, 1986)GARANȚÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie care se extrage din rădăcina de garanță. [< fr.
garancine, it.
garanzina].
garanțină (Marele dicționar de neologisme, 2000)GARANȚÍNĂ s. f. materie colorantă roșie extrasă din rădăcina de garanță. (< fr.
garancine)
garanțină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)garanțínă s. f.,
g.-d. art. garanțínei