gălbenaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GĂLBENÁȘ, gălbenași, s. m. (
Pop.) Gălbior (
2). –
Galben +
suf. -aș.gălbenaș (Dicționaru limbii românești, 1939)gălbenáș m. (d.
galben, moneta [!]).
Vechĭ. Leŭaș, tăleraș, perceptor de birurĭ (Ĭorga, Negoț. 220).
gălbenaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gălbenáș (
înv.)
s. m.,
pl. gălbenáși