gălățeancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GĂLĂȚEÁNCĂ, gălățence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Galați. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Galați. –
Gălățean +
suf. -că.gălățeancă (Dicționaru limbii românești, 1939)gălățeáncă f., pl.
ence (d. orașu
Galațĭ).
Est. Un dans popular și melodia luĭ, azĭ aproape uĭtat (descris în Izv. Sept. 1923, 17).
gălățeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gălățeáncă s. f.,
g.-d. art. gălățéncei; pl. gălățéncegălățeancă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gălățeancă f. un fel de horă și joc în cărți.