găinăriță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GĂINĂRÍȚĂ,găinărițe, s. f. (Rar) Găinăreasă. [Pr.: gă-i-] – Găinar + suf. -iță.
găinăriță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) găinăríță (rar) (gă-i-) s. f., g.-d. art. găinăríței; pl. găinăríțe