gângăvi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GÂNGĂVÍ, gângăvesc, vb. IV.
Intranz. și
refl. A vorbi nedeslușit, greu și împiedicat, repetând silabele; a (se) bâlbâi. ♦
Tranz. și
intranz. Fig. A exprima, a formula cu greutate o idee. – Din
gângav.gângăvi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gângăví (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. gângăvésc, imperf. 3
sg. gângăveá; conj. prez. 3
să gângăveáscăgângăvì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gângăvì v. a vorbi ca gângavii.