făinos - explicat in DEX

făinos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FĂINÓS, -OÁSĂ, făinoși, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistența făinii (1). ♦ (Despre fructe) Fără zeamă, uscăcios; mălăieț. 2. Preparat din făină. ◊ Paste făinoase (și substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din făină, apă, uneori și ouă. [Pr.: fă-i-]. – Lat. farinosus. Cf. făină.

făinos (Dicționaru limbii românești, 1939)
făinós, -oásă adj. (d. făină saŭ lat. farinosus). Ca făina, farinaceŭ.

făinos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
făinós (fă-i-) adj. m., pl. făinóși; f. făinoásă, pl. făinoáse

făinos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
făinos a. 1. de natura făinei; 2. acoperit cu făină. [Lat. FARINOSUS].

făinos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FĂINÓS, -OÁSĂ, făinoși, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistența făinii (1). ♦ (Despre fructe) Fără zeamă, uscăcios; mălăieț. 2. Preparat din făină. ◊ Paste făinoase (și substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din făină, apă, uneori și ouă. [Pr.: fă-i-]. — Lat. farinosus. Cf. făină.