fâțișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FÂȚIȘOÁRĂ,fâțișoare, s. f. Diminutiv al lui fâță. – Fâță + suf. -ișoară.
fâțișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fâțișoáră (reg., fam.) s. f., g.-d. art. fâțișoárei; pl. fâțișoáre
fâțișoară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) FÂȚIȘOÁRĂ,fâțișoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui fâță. — Fâță + suf. -ișoară.