fâșneață - explicat in DEX

fâșneață (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș¹ + suf. -neață.

fâșneață (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
fâșneață, fâșnețe s. f. fată sau femeie sprintenă, vioaie, neastâmpărată

fâșneață (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fâșneáță (fam.) adj. f., s. f., pl. fâșnéțe

fâșneață (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. — Fâș¹ + suf. -neață.