fâl (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÂL interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de fâlfâitul aripilor unei păsări. – Onomatopee.
fâl (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fâl/fâl-fấl interj.fâl (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FÂL interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de fâlfâitul aripilor unei păsări. — Onomatopee.