funinginos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUNINGINÓS, -OÁSĂ, funinginoși, -oase, adj. (Rar) Cu funingine, plin de funingine. –
Funingine +
suf. -os.funinginos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)funinginós adj. m.,
pl. funinginóși; f. funinginoásă, pl. funinginoáse