frământător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRĂMÂNTĂTÓR, frământătoare, s. n. Mașină pentru frământat aluatul. –
Frământa +
suf. -ător.frământător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frământătór s. n.,
pl. frământătoáre