foxterier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOXTERIÉR, foxterieri, s. m. Rasă de câini de casă, rezistenți și iuți, cu urechi scurte, cu picioare drepte, buni vânători de animale mici care trăiesc în vizuini; fox. [
Pr.:
-ri-er] – Din
fr. foxterrier.foxterier (Dicționar de neologisme, 1986)FOXTERIÉR s.m. Câine de casă, puternic, cu urechile scurte și cu picioarele drepte, bun vânător de șoareci; fox. [Pron.
-ri-er. / < fr.
fox-terrier].
foxterier (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOXTERIÉR s. m. câine de casă, puternic și iute, cu urechile scurte și cu picioarele drepte, bun vânător de vulpi; fox. (< fr.
fox-terrier)
foxterier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)foxteriér (-ri-er)
s. m.,
pl. foxteriéri