fonocardiograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FONOCARDIOGRÁF, fonicardiografe, s. n. Aparat cu ajutorul căruia vibrațiile sonore ale inimii sunt transformate în semnale electromagnetice. [
Pr.:
-di-o-] – Din
fr. phonocardiographe.fonocardiograf (Dicționar de neologisme, 1986)FONOCARDIOGRÁF s.n. Aparat pentru înregistrarea grafică a zgomotelor inimii. [Pron.
-di-o-. / < fr.
phonocardiographe].
fonocardiograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)FONOCARDIOGRÁF s. f. aparat folosit în fonocardiografie. (< fr.
phonocardiographe)
fonocardiograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fonocardiográf (-di-o-graf)
s. n.,
pl. fonocardiográfe