fondator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FONDATÓR, -OÁRE, fondatori, -oare, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care fundează ceva: întemeietor, ctitor. [
Var.:
fundatór, -oáre adj.,
s. m. și
f.] – Din
fr. fondateur.fondator (Dicționar de neologisme, 1986)FONDATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care fondează ceva; întemeietor; ctitor. [Var.
fundator, -oare s.m.f. / cf. fr.
fondateur].
fondator (Marele dicționar de neologisme, 2000)FONDATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care fundează ceva; întemeietor; ctitor. (< fr.
fondateur)
fondator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fondatór adj. m.,
s. m.,
pl. fondatóri; adj. f.,
s. f. sg. și
pl. fondatoáre