foflenchi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOFLÉNCHI interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp; tronc! zdrang! – Onomatopee.
foflenchi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)foflénchi (fo-flenchi)
interj.foflenchĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)foflénchĭ n., pl.
urĭ (cp. cu
fofengher și
foflic).
Est. Fam. Haz, farmec:
n´are nicĭ un foflenchĭ! Curaj, veselie (Doĭna, 1, 15). Interj. care arată huĭetu unuĭ lucru sărit din locu luĭ saŭ care s´a stricat:
Foflenchĭ! Ĭar sare roata!