fluxiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLUXIÚNE, fluxiuni, s. f. (
Med.) Concentrare a sângelui sau a altor lichide în anumite țesuturi, din cauza unei inflamații.
Fluxiune periodică = numele unei boli de ochi la cai. [
Pr.:
-xi-u-] – Din
fr. fluxion.fluxiune (Dicționar de neologisme, 1986)FLUXIÚNE s.f. Concentrare a sângelui sau a altor lichide în anumite țesuturi din cauza unei inflamații. ◊
Fluxiune periodică = boală de ochi la cai. [Pron.
-xi-u-. / < fr.
fluxion, lat.
fluxio].
fluxiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLUXIÚNE s. f. concentrare a sângelui sau a altor lichide în anumite țesuturi din cauza unei inflamații. (< fr.
fluxion, lat.
fluxio)
fluxiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*fluxiúne f. (lat.
flúxio, -ónis, d.
flúere, fluxum, a curge).
Med. Unflare [!] dureroasă cauzată de o acumulare de umorĭ orĭ de un abces în vre-o parte a corpuluĭ.
Fluxiune de pept [!], veche expresiune care înseamnă orĭ-ce inflamațiune a plămînilor, cu o secrețiune de mucozitățĭ care se expectorează greŭ și de multe orĭ cu sînge.
Mat. Metoda fluxiunilor, o metodă de calcul datorită luĭ Newton și în care se consideră orĭ-ce mărime finită ca produsă de mișcare saŭ flux continuŭ.
fluxiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fluxiúne (-xi-u-) s. f.,
g.-d. art. fluxiúnii; pl. fluxiúnifluxiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fluxiune f.
Med. 1. concentrarea lichidelor într´o parte a corpului;
2. umflătura țesăturei celulare a feței:
fluxiune de piept, pneumonie.