flintuliță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FLINTULÍȚĂ,flintulițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui flintă. – Flintă + suf. -uliță.
flintuliță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) flintulíță (pop.) s. f., g.-d. art. flintulíței; pl. flintulíțe