fler (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLER, fleruri, s. n. Simț de orientare rapidă într-o împrejurare sau într-o situație dificilă; perspicacitate. – Din
fr. flair.fler (Dicționar de neologisme, 1986)FLER s.n. Perspicacitate, agerime în observație; simț de orientare rapidă într-o situație dificilă. [< fr.
flair].
fler (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLER s. n. simț de orientare rapidă într-o situație dificilă; perspicacitate. (< fr.
flair)
fler (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fler s. n.