finet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FINÉT, fineturi, s. n. Țesătură pufoasă de bumbac din care se confecționează mai ales obiecte de lenjerie. – Din
fr. finette.finet (Dicționar de neologisme, 1986)FINÉT s.n. Țesătură de bumbac pufoasă, din care se fac obiecte de lenjerie. [< fr.
finette].
finet (Marele dicționar de neologisme, 2000)FINÉT s. n. țesătură de bumbac pufoasă din care se fac obiecte de lenjerie. (< fr.
finette)
finet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)finét s. n., (sorturi)
pl. finéturi