filozof (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FILOZÓF, -OÁFĂ, filozofi, -oafe, s. m. și
f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază și prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepție proprie în domeniul filozofiei; gânditor.
2. (
Pop.) Om învățat, priceput în toate;
spec. astrolog.
3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață. [
Var.:
filosóf, -oáfă s. m. și
f.] – Din
ngr. philósophos, fr. philosophe.