fetișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FETIȘOÁRĂ,fetișoare, s. f. (Pop. și fam.) Fetiță. – Fată + suf. -ișoară.
fetișoară(Dicționaru limbii românești, 1939) fetișoáră f., pl. e. Fată mică. Vechĭ. Fecĭoară.
fetișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fetișoáră (pop., fam.) s. f., g.-d. art. fetișoárei; pl. fetișoáre