feculă - explicat in DEX

feculă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FECÚLĂ s. f. Amidon extras din turberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc., folosit în alimentație. [Acc. și: féculă] – Din fr. fécule, lat. faecula.

feculă (Dicționar de neologisme, 1986)
FECÚLĂ s.f. Amidon extras din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. [< fr. fécule, cf. lat. faecula].

feculă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FECÚLĂ/FÉCULĂ s. f. amidon din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. (< fr. fécule, lat. faecula)

feculă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*féculă f., pl. e (lat. fáecula, dim. d. faex, faecis, drojdie. V. fecal). Amidonu din cartofĭ și din cereale.

feculă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!fecúlă s. f., g.-d. art. fecúlei; (sorturi) pl. fecúle

feculă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
feculă f. praf alb ce se scoate din amidon și din cartofi.

feculă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FECÚLĂ, (2) fecule, s. f. 1. Amidon extras din turberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc., folosit în alimentație. 2. Sortiment de feculă (1). [Acc. și: féculă] — Din fr. fécule, lat. faecula.