fățărnicie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂȚĂRNICÍE, fățărnicii, s. f. Lipsă de sinceritate (în purtare, atitudini etc.); purtare, atitudine prefăcută, ipocrită; prefăcătorie, ipocrizie, falsitate, fățărie. –
Fățarnic +
suf. -ie.