fătătoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂTĂTOÁRE, (
1)
fătătoare, adj., (
2)
fătători, s. f. 1. Adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (
Pop.; substantivat,
f.) Organul genital al unor animale-femele.
2. S. f. (
Pop.) Loc unde fată animalele. –
Făta +
suf. -ătoare.