farmacovigilență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FARMACOVIGILÉNȚĂ s. f. Vigilență față de efectele nocive ale medicamentelor (luate în exces) asupra organismului. – Din
fr. pharmacovigilance.farmacovigilență (Marele dicționar de neologisme, 2000)FARMACOVIGILÉNȚĂ s. f. disciplină medicală care își propune să atragă atenția asupra efectelor nocive ale medicamentelor. (< fr.
pharmacovigilance)
farmacovigilențăfarmacovigilență s.f. (
med.) Disciplină medicală din cadrul unor centre naționale și internaționale, care își propune să atragă atenția asupra efectelor nocive ale medicamentelor (luate în exces) asupra organismului, prin înregistrarea și evaluarea sistematică a reacțiilor indezirabile observate la pacienți, în relație cu orice medicament, survenite în condiții normale de utilizare în scop terapeutic, diagnostic sau profilactic. • /
farmaco- +
vigilență, după fr.
pharmacovigilance; cf. gr.
φάρμακον „leac, remediu”, lat.
vigilantĭa, -ae „vigilență”.
farmacovigilență (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FARMACOVIGILÉNȚĂ s. f. Vigilență față de efectele nocive ale medicamentelor (luate în exces) asupra organismului. — Din
fr. pharmacovigilance.