fandosit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FANDOSÍT, -Ă, fandosiți, -te, adj.,
s. m. și
f. (
Fam.) (Persoană) care are o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; fasolit, izmenit. –
V. fandosi.fandosit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)fandosit, -ă, fandosiți, -te adj. (d. oameni) care are un comportament afectat / plin de pretenții
fandosit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fandosít (
fam.)
adj. m.,
s. m.,
pl. fandosíți; adj. f.,
s. f. fandosítă, pl. fandosítefandosit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FANDOSÍT, -Ă, fandosiți, -te, adj.,
s. m. și
f. (
Fam.) (Persoană) care are o comportare afectată, plină de mofturi, de pretenții; fasolit, izmenit. —
V. fandosi.