famat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FAMÁT, -Ă, famați, -te, adj. (În sintagma)
Rău famat = care are o reputație proastă; deocheat. – Din
fr. [mal]
famé.famat (Dicționar de neologisme, 1986)FAMÁT, -Ă adj. Cu renume, cu reputație, cu faimă. ◊
Rău famat = care are o reputație rea. [Cf. fr.
famé, it.
famato, lat.
famatus].
famat (Marele dicționar de neologisme, 2000)FAMÁT, -Ă adj. rău ~ = care are o reputație proastă. (< fr.
/mal/ famé, lat.
famatus)
famat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)famát (rău ~) adj. m.,
pl. rău famáți; f. rău famátă, pl. rău famátefamat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FAMÁT, -Ă, famați, -te, adj. (În sintagma)
Rău famat = care are o reputație proastă; deocheat. — Din
fr. [mal]
famé.