facționar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FACȚIONÁR, -Ă, facționari, -e, adj. De facțiune. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. factionnaire.facționar (Marele dicționar de neologisme, 2000)FACȚIONÁR, -Ă adj. referitor la facțiune, de facțiune; facțional. (< fr.
factionnaire)
facționar (Dicționaru limbii românești, 1939)*facționár m. (lat.
factionarius). Soldat în facțiune.
facționar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FACȚIONÁR, -Ă, facționari, -e, adj. De facțiune. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. factionnaire.