fabulos - explicat in DEX



fabulos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FABULÓS, -OÁSĂ, fabuloși, -oase, adj. 1. (Despre sume de bani, prețuri, averi), Care depășește orice închipuire; enorm, extraordinar. 2. Care aparține lumii fabulelor, a legendelor, a mitologiei; fantastic, minunat. 3. (Adesea substantivat, n.) Imaginar, ireal. – Din fr. fabuleux, lat. fabulosus.

fabulos (Dicționar de neologisme, 1986)
FABULÓS, -OÁSĂ adj. 1. Foarte mare, extraordinar. 2. Minunat, fantastic, ca în povești. [Cf. fr. fabuleux, lat. fabulosus].

fabulos (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FABULÓS, -OÁSĂ I. adj. 1. care aparține lumii fabulelor; de basm; fantastic. 2. (despre prețuri, sume, averi) care depășește orice închipuire; enorm, extraordinar. II. s. n. element fabulos (I, 1). (< fr. fabuleux, lat. fabulosus)

fabulos (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fabulós, -oásă adj. (lat. fabulosus). Imaginar, din fabulă: personagiĭ fabuloase. Mitic, legendar: timpurile fabuloase. Uĭmitor, extraordinar, colosal: avere fabuloasă. Adv. În mod fabulos.

fabulos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fabulós adj. m., pl. fabulóși; f. fabuloásă, pl. fabuloáse

fabulos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fabulos a. 1. plăsmuit: povestire fabuloasă; 2. relativ la fabulă sau mitologie: timpuri fabuloase; 3. fig. de necrezut: avere fabuloasă.

fabulos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FABULÓS, -OÁSĂ, fabuloși, -oase, adj. 1. (Despre sume de bani, prețuri, averi) Care depășește orice închipuire; enorm, extraordinar. 2. Care aparține lumii fabulelor, a legendelor, a mitologiei; fantastic, minunat. 3. (Adesea substantivat, n.) Imaginar, ireal. — Din fr. fabuleux, lat. fabulosus.