factotum - explicat in DEX

factotum (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FACTÓTUM s. m. invar. (Livr.) Persoană care (într-o instituție, într-o organizație etc.) inițiază, hotărăște și rezolvă (aproape) toate problemele care se ivesc. – Din fr. factotum, lat. fac totum.

factotum (Dicționar de neologisme, 1986)
FACTÓTUM s.m.invar. Persoană care inițiază, hotărăște și rezolvă diferite treburi într-o instituție, organizație etc. [< lat., fr. factotum].

factotum (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FACTÓTUM s. m. inv. 1. (fam.) persoană care inițiază, hotărăște și rezolvă diferite treburi într-o instituție, organizație etc. 2. (fig.) meșter la toate. (< fr. factotum, lat. fac totum)

factotum (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!factótum (livr.) s. m., art. factótumul; pl. factótum

factotum (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
factotum m. cel ce se ocupă de toate intr´o casă.

factotum (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FACTÓTUM, factotum, s. m. (Livr.) Persoană care (într-o instituție, într-o organizație etc.) inițiază, hotărăște și rezolvă (aproape) toate problemele care se ivesc. — Din fr. factotum, lat. fac totum.

factotum (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fac-totum m., pl. tot așa (cuv. lat. care înseamnă „fă tot”. Cp. cu fac-simile). Intendent, îngrijitoru tuturor afacerilor. Fig. Om care se amestecă în toate. – Se scrie și factotum.