factologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FACTOLOGÍE s. f. Aglomerare de date și fapte într-o operă științifică ori literară, adesea fără interpretarea semnificației lor. –
Cf. rus. faktologiia.factologie (Dicționar de neologisme, 1986)FACTOLOGÍE s.f. (
Lit.) Viciu de concepție a unei opere literare sau științifice, constând în aglomerarea de material faptic neesențial. [<
factologic, cf. rus.
faktografiia].
factologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FACTOLOGÍE s. f. viciu de concepție a unei opere literare sau științifice, aglomerarea de material faptic, neesențial. (< rus.
faktologiia)
factologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)factologíe s. f.,
art. factología, g.-d. factologíi, art. factologíeifactologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FACTOLOGÍE s. f. Aglomerare de date și fapte într-o operă științifică ori literară, adesea fără interpretarea semnificației lor. —
Cf. rus. faktologiia.