făuriște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂURÍȘTE, făuriști, s. f. (
Reg.) Atelierul fierarului; fierărie
1. [
Pr.:
fă-u-] –
Faur2 +
suf. -iște.făuriște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)făuríște (
reg.)
(fă-u-) s. f.,
g.-d. art. făuríștii; pl. făuríștifăuriște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)făuriște f. fierărie:
deschise ușa făuriștii ISP.
făuriște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FĂURÍȘTE, făuriști, s. f. (
Reg.) Atelierul fierarului; fierărie
1. [
Pr.:
fă-u-] —
Faur2 +
suf. -iște.