fânărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÂNĂRÍE, fânării, s. f. (
Pop.)
1. Fâneață.
2. Loc unde se fac clăile sau căpițele de fân.
3. Șură, magazie unde se păstrează fânul. –
Fân +
suf. -ărie.fânărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fânăríe (
pop.)
s. f.,
art. fânăría, g.-d. art. fânăríei; pl. fânăríi, art. fânăríilefânărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fânărie f. șură de fân.
fânărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FÂNĂRÍE, fânării, s. f. (
Pop.)
1. Fâneață.
2. Loc unde se fac clăile sau căpițele de fân.
3. Șură, magazie unde se păstrează fânul. —
Fân +
suf. -ărie.