fâțâi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÂȚÂÍ, fấțâi, vb. IV.
1. Tranz. și
intranz. (Despre animale, păsări) A mișca repede coada (într-o parte și în alta).
2. Refl. A se mișca încoace și încolo, fără astâmpăr sau fără rost; a se foi
2. –
Fâț +
suf. -âi.fâțâi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fâțâí (a ~) (
pop.,
fam.)
vb.,
ind. prez. 3
fấțâie, imperf. 3
sg. fâțâiá; conj. prez. 3
să fấțâiefâțâi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FÂȚÂÍ, fấțâi, vb. IV.
1. Tranz. și
intranz. (
Pop. și
fam.; despre animale, păsări) A mișca repede coada (într-o parte și în alta).
2. Refl. A se mișca încoace și încolo, fără astâmpăr sau fără rost; a se foi
2. —
Fâț +
suf. -âi.