excretor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCRETÓR, -OÁRE, excretori, -oare, adj. Care se referă la excreție.
Canal excretor. Glandă excretoare. Aparat excretor. – Din
fr. excréteur.excretor (Dicționar de neologisme, 1986)EXCRETÓR, -OÁRE adj. Aparat excretor = aparat prin care se face excreția. [< fr.
excréteur].
excretor (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXCRETÓR, -OÁRE adj. care se referă la excreție. (< fr.
excréteur)
excretor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)excretór adj. m.,
pl. excretóri; f. sg. și
pl. excretoáreexcretor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXCRETÓR, -OÁRE, excretori, -oare, adj. Care se referă la excreție.
Canal excretor. Glandă excretoare. Aparat excretor. — Din
fr. excréteur.