exact - explicat in DEX

exact (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXÁCT, -Ă, exacți, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Care este conform cu realitatea, care este în deplină concordanță cu adevărul. ◊ Științe exacte = științe în care formulările se pot prezenta în formă matematică. ♦ Care reproduce întocmai un model, care redă întocmai originalul. 2. Punctual. II. Adv. 1. În concordanță cu realitatea. Spune exact ce s-a întâmplat. ♦ Tocmai, chiar. Avem exact nouă sute. 2. În conformitate cu un program, fără abatere, cu punctualitate. [Pr.: eg-zact] – Din fr. exact, lat. exactus.

exact (Dicționar de neologisme, 1986)
EXÁCT, -Ă adj. 1. Întocmai, adevărat, conform cu o normă, cu realitatea. ◊ Științe exacte = științe în care formulările se pot prezenta în formă matematică. ♦ Care reproduce întocmai un model; fidel. 2. Punctual. // adv. Conform realității, normei, adevărului. ♦ Tocmai, chiar. [Pron. eg-zact. / < fr. exact, cf. lat. exactus – împlinit].

exact (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXÁCT, -Ă adj. 1. (și adv.) conform cu realitatea, întocmai, chiar. ♦ științe ĕ = științe în care formulările se pot prezenta în formă matermatică. ◊ care reproduce întocmai un model; fidel. 2. (despre oameni) punctual. (< fr. exact, lat. exactus)

exact (Dicționaru limbii românești, 1939)
*exáct, -ă adj. (lat. exactus, part. d. exĭgere, a termina. V. exíg). Just, conform reguleĭ saŭ adevăruluĭ: calcul exact, informațiune exactă. Riguros: a urma o dietă exactă. Regular, punctual: om exact. Științele exacte, matematica. Adv. În mod exact. – Ob. egz- (după fr.).

exact (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exáct [x pron. gz] adj. m., pl. exácți; f. exáctă, pl. exácte

exact (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
exact a. 1. conform cu realitatea: spune-mi ora exactă; 2. care se conformează cu realitatea: traducător exact; 3. care face lucrurile la timp, punctual; 4. științele exacte, matematicele.

exact (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXÁCT, -Ă, exacți, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Care este conform cu realitatea, care este în deplină concordanță cu adevărul. ◊ Științe exacte = științe în care formulările se pot prezenta în formă matematică. ♦ Care reproduce întocmai un model, care redă întocmai originalul. 2. Punctual. II. Adv. 1. În concordanță cu realitatea. Spune exact ce s-a întâmplat. ♦ Tocmai, chiar. Avem exact nouă sute. 2. În conformitate cu un program, fără abatere, cu punctualitate. [Pr.: eg-zact] — Din fr. exact, lat. exactus.