evghenie - explicat in DEX

evghenie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EVGHENÍE, evghenii, s. f. (Grecism înv.) Boierie, noblețe. ♦ (În epoca fanariotă, urmat de un adjectiv posesiv) Formulă politicoasă de adresare către un boier. – Din ngr. evghenía.

evghenie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
evghéníe (-íi), s. f. – Boierie, noblețe. Ngr. εὐγένεια. Sec. XVIII (Gáldi 184). – Der. (din gr.) evghenicos, adj. (nobil, aristocratic); evghenisi, vb. (a înnobila, a da un titlu nobiliar); evghenist, s. m. (nobil, aristocrat).

evghenie (Dicționaru limbii românești, 1939)
evgheníe f. (ngr. evgéneia, nobleță [!], politeță [!]; evgenía, nobleță. V. eŭgeníe și panevgheníe). Sec. 18-19. Apoĭ iron. Nobleță, boĭerie.

evghenie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
evgheníe (înv.) s. f., art. evghenía, g.-d. art. evgheníei; pl. evgheníi, art. evgheníile

evghenie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
evghenie f. od. nobleță din naștere, vorbind mai ales de cea fanariotă: evghenia nu plătește niciun zlot în ochii mei AL. [Gr. mod.].

evghenie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EVGHENÍE, evghenii, s. f. (Înv.) Boierie, noblețe. ♦ (În epoca fanariotă, urmat de un adjectiv posesiv) Formulă politicoasă de adresare către un boier. — Din ngr. evghenía.