eutectic - explicat in DEX

eutectic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EUTÉCTIC, -Ă, eutectici, -ce, adj. (Despre amestecuri chimice) Care se topește sau se solidifică la o temperatură constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruia dintre constituenți. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutectique.

eutectic (Dicționar de neologisme, 1986)
EUTÉCTIC s.n. Amestec de doi sau mai mulți componenți în astfel de proporții, încât să se topească sau să se solidifice la o temperatură constantă inferioară punctului de topire a fiecăruia din constituenți. [< fr. eutectique].

eutectic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EUTÉCTIC, -Ă adj., s. n. (amestec chimic) care se topește sau se solidifică la o temperatură constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruia din constituenți. (< fr. eutectique)

eutectic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
EUTÉCTIC (‹ fr. {i}; {s} gr. eutektos „care se topește ușor”) adj., s. n. 1. Adj. (Despre amestecuri chimice) Care se topește sau se solidifică la temperatură constantă, inferioară punctului de topire al fiecăruia dintre constituenți. 2. S. n. Constituent metalografic alcătuit din două sau mai multe faze, care se separă simultan din topitură, la cea mai mică temperatură de solidificare, cu compoziția chimică caracteristică sistemului respectiv.

eutectic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
eutéctic (e-u-) adj. m., pl. eutéctici; f. eutéctică, pl. eutéctice

eutectic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EUTÉCTIC, -Ă, eutectici, -ce, adj. (Despre amestecuri chimice) Care se topește sau se solidifică la o temperatură constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruia dintre constituenți. [Pr.: e-u-] — Din fr. eutectique.