etenă - explicat in DEX

etenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ETÉNĂ, etene s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă, gazoasă, inflamabilă, obținută din gazele de cocserie, gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului, constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă. – Din fr. éthène.

etenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETÉNĂ s. f. hidrocarbură nesaturată gazoasă, incoloră, inflamabilă, obținută prin deshidratarea alcoolului de către acidul sulfuric; etilenă. (< fr. éthène)

etenă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
ETÉNĂ (‹ fr.) s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă (p. t. – 169,4ºC, p. f. – 103,9ºC), gazoasă, inflamabilă. Întrebuințată la producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă.

etenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
eténă s. f., g.-d. art. eténei; pl. eténe

etenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ETÉNĂ, etene, s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă, gazoasă, inflamabilă, obținută din gazele de cocserie, gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului, constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă. — Din fr. éthène.