etatizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de
a etatiza și rezultatul ei. –
V. etatiza.etatizare (Dicționar de neologisme, 1986)ETATIZÁRE s.f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei; trecere din proprietatea particulară în proprietatea statului sau sub conducerea de stat a unor instituții, a unor întreprinderi, a unor bunuri, a unor valori etc. [<
etatiza].
etatizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)etatizáre (trecere în proprietatea statului)
s. f.,
g.-d. art. etatizắrii; pl. etatizắrietatizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de
a etatiza și rezultatul ei. —
V. etatiza.