etalonor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETALONÓR, etalonori, s. m. Tehnician specialist în operații de etalonare. – Din
fr. etalonneur.etalonor (Dicționar de neologisme, 1986)ETALONÓR s.m. Etalonist. ♦ (
Cinem.) Tehnician care uniformizează diferitele plane și secvențe dintr-un film. [Cf. fr.
étalonneur].
etalonor (Marele dicționar de neologisme, 2000)ETALONÓR s. m. tehnician specialist în operații de etalonare (2). (< fr.
étalonneur)
etalonor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETALONÓR, etalonori, s. m. Tehnician specialist în operații de etalonare. — Din
fr. etalonneur.