etaja - explicat in DEX

etaja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ETAJÁ, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri suprapuse, în etaje. – Din fr. étager.

etaja (Dicționar de neologisme, 1986)
ETAJÁ vb. I. tr., refl. A (se) așeza în etaje, în rânduri suprapuse. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. étager].

etaja (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETAJÁ vb. tr., refl. a (se) așeza în etaje, în rânduri suprapuse. (< fr. étager)

etaja (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
etajá (a ~) vb., ind. prez. 3 etajeáză, 1 pl. etajắm; conj. prez. 3 să etajéze; ger. etajấnd

etaja (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ETAJÁ, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri suprapuse, în etaje. – Din fr. étager.