estimp (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESTÍMP adv. (
Reg.) În acest an. [
Acc. și:
éstimp] –
Lat. istum tempus.estimp (Dicționaru limbii românești, 1939)estímp adv. (
est [=
ist, ăst] și
timp). În acest an, anu ăsta:
estimp nu s´a făcut fîn mult, fînu din estimp e bun.estimp (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*estímp (în acest an) (
pop.)
adv.estimp (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)estimp adv. anul acesta:
an n’am câștigat, estimp am păgubit, la anul trag nădejde PANN. [Lat. ISTUD TEMPUS].
estimp (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESTÍMP adv. (
Pop.) În acest an. [
Acc. și:
éstimp] —
Lat. istum tempus.