estic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÉSTIC, -Ă, estici, -ce, adj. Care este (de) la est; răsăritean. – Din
est.estic (Dicționar de neologisme, 1986)ÉSTIC, -Ă adj. (De) la est, răsăritean, oriental. [Et. incertă].
estic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÉSTIC, -Ă adj. (de) la est, răsăritean, oriental. (< est + -ic)
estic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)éstic adj. m.,
pl. éstici; f. éstică, pl. ésticeestic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÉSTIC, -Ă, estici, -ce, adj. Care este (de) la est; răsăritean. — Din
est.